rss search

Osho – Solitudine si singuratate

line

“Tacerea este spatiul in care omul se trezeste. Daca puteti sa ramaneti singuri, absolut singuri, fie doar si o singura clipa, ego-ul va muri, eul va muri. Ego-ul nu exista in sine; el este intotdeauna in relatie cu cineva.
Asa ca, ori de cate ori esti singur, te cuprinde o teama profunda pentru ca, dintr-o data, falsa identitate incepe sa dispara. Iar adevaratei identitati ii mai ia putin timp pana sa apara, caci ai pierdut-o cu foarte multi ani in urma. Ca sa inalti un pod peste golul cascat in atatia ani e nevoie de timp.
In acel interval de timp, faptul ca nu stii cine esti te face sa te simti ca iti pierzi mintile. Incepi imediat sa faci ceva, doar ca sa ai o ocupatie.
Si astfel, falsa identitate nu dispare, ea ramane activa.
Solitudinea slabeste Eul. Nu mai exista nimic cu care am putea fi in relatie, si – datorita acestui fapt – ego-ul nu poate exista. In consecinta, daca sunteti gata sa acceptati solitudinea, fara cea mai mica ezitare – fara dorinta de a fugi – sau de a va intoarce, daca acceptati realitatea solitudinii voastre asa cum este ea, aceasta devine o ocazie extraordinara.
Sunteti ca o samanta, care contine o multime de posibilitati. Amintiti-va insa ca samanta trebuie sa explodeze, astfel incat planta sa poata creste.
Ego-ul este la fel ca o samanta, el este o posibilitate. Cand el se deschide, in voi se naste Divinul. Si tocmai solitudinea va conduce la aceasta unitate.
Cand sunteti absolut singuri, nu mai sunteti. Clipa de solitudine va face sa explodati. Va raspanditi in infinit. A ajunge la solitudine – iata singura revolutie autentica. Si aceasta necesita mult curaj. Cautarea spirituala converge in intregime spre clipa de explozie, clipa in care ne regasim absolut singuri. Solitudinea aduce cu sine exta zul. Numai ea permite obtinerea iluminarii.
Orice efort de evitare a singuratatii esueaza si va esua, deoarece este impotriva legilor fundamentale ale vietii. In fond, nu ai nevoie de un surogat care sa te faca sa-ti uiti singuratatea; trebuie doar sa devii constient de singuratatea ta, care este o realitate. Iar faptul de a o experimenta, de a o simti, este atat de frumos tocmai pentru ca reprezinta eliberarea de multime, de turma, de celalalt. Este eliberarea de teama de a fi singur. E de ajuns sa auzi cuvantul “singur”, ca iti si amintesti de o rana; ai nevoie de ceva pentru a umple acest gol care te raneste. Ai nevoie de cineva pentru a-l umple.
Cuvantul singuratate nu are acelasi sens – de rana, de gol care trebuie umplut. Singuratate inseamna pur si simplu implinire. Esti un intreg; nu este nevoie de nimeni altcineva pentru a te completa.
Incearca, deci, sa gasesti centrul tau launtric in care esti totdeauna singur, in care singuratatea a fost intotdeauna perfecta. In viata, in moarte sau oriunde ai fi, esti mereu singur. Insa aceasta singuratate este atat de plina – nu este nici un gol -, atat de completa, atat de incarcata cu toate darurile vietii, cu toate frumusetile si binecuvantarile existentei, incat imediat ce ai gustat din propria ta singuratate, durerea va disparea. In locul ei se va naste un ritm nou, de o extraordinara blandete, pace, fericire si binecuvantare.
Aceasta nu inseamna ca un om care este centrat in singuratate nu isi poate face prieteni; in realitate, numai o asemenea fiinta poate avea prieteni, deoarece pentru el prietenia nu mai reprezinta o nevoie, ci o impartasire; fiinta umana are atat de mult, incat poate imparti cu altii.”

Articol preluat de pe http://vindecari.blogspot.com

Related posts:

  1. Dincolo de bine si rau … e dans! Se spune că lumea se împarte în bine şi rău,...

Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.


Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.